Archive for Noiembrie 2008

Mesaj subliminal: MERGETI NAIBII LA VOT!

Noiembrie 29, 2008

Subtil ca un tanc rusesc, si promitand ca o lasa mai moale cu pulitica, Oly va invita duminica, 30 noiembrie, sa dati cu stampila in cine va place, cine va inspira incredere, cine credeti ca o sa schimbe lucrurile in bine si n-o sa doarma in sedintele de plen (se aud voci consternate: „multumim oly, dupa indicatiile tale ar trebui sa punem buletinele de vot albe in urna…si pen` ce puii mei vorbesti despre tine la persoana a 3a?!”). Iesiti din case, primiti cu mandrie stickerul cu „votat” pentru tunat dosul buletinului si puneti stampila pe unul, pe doi, pe toti candidatii, desenati mutrite vesele pe buletine, anulati-le, da’ mergeti! Altfel, sa nu v-aud ca va plangeti dup`aia ca au iesit cutare si cutare mafioti roshcovani din cauza de absenteism la vot, ca va ia mama dracu’! Eu nu merg, am explicat si cu alte ocazii de ce (nu, nu de scarba, desi ar fi si asta un motiv destul de bun) da’ voi astia de n-aveti brobleme cu bolentinele, flotorii, flotantii si alte misculatiuni, stati acasa, beti o bere, bagati un film bun, ca doar e duminica, ce puii mei MERGETI LA VOT!!!

Doamnelor si domnilor aici se incheie interventia in direct si de la fata locului live in exclusivitate senzational nemaintalnit *pauza de respirat* supercalifragilistic bengos, frate! pe tema alegerilor de maine. Hai da’ma dracu` de cetatean simpatic cu simt civic care sunt eu! V-am pupat pe portofele si s-auzim de bine!

28 Noiembrie – zi de doliu personal

Noiembrie 28, 2008

Astazi, 28 noiembrie 2008, se impinesc exact 90 de ani de cand bucovinenii au fost luati din leaganul de civilizatie numit Imparatia Chezaro-Craiasca (Imperiul AustroUngar) si lipit la o tara eminamente rurala, care-si apara „saracia si nevoile si neamul” cand a intrat cu trupele in Bucovina. Vorbim, desigur, despre Regatul Romaniei.

Unii vad asta ca pe o mare realizare si sarbatoresc ziua de 28 noiembrie. Astazi, la Suceava, se vor trage salve de tun in fata Prefecturii si a Garii Burdujeni. Pentru mine, astazi este o zi de doliu personal. O zi in care imi amintesc ca as fi putut sa ma nasc intr-o regiune civilizata, locuita de oameni educati si apartinand, pe drept cuvant, Europei Occidentale. O zi in care scrasnesc din dinti la gandul ca, in virtutea ideii de uniune nationala, Bucovina a fost alipita Regatului Romaniei si astfel eu, si altii ca mine, am fost condamnati, inca dinainte sa ne nastem, la a trai in cea mai saraca regiune a romaniei, printre oameni neanderthalieni pentru care exista doar coasa, toporul si maneaua, care scuipa si injura tot ce nu pot intelege, pentru care violul, incestul, talharia si mai ales legea pumnului sunt cele mai inalte virtuti. Si tot noi am fost condamnati, fara drept de apel, la a fi numiti „moldoveni” pe cel mai peiorativ ton cu putinta oriunde in tara am merge, si la a ni se spune „Bucovina nu exista, sunteti toti moldoveni” si alte asemenea.

Astazi tin doliu. Pentru Bucovina si ce a reprezentat ea si pentru sacrificiile si pierderile iremediabile facute in numele „uniunii nationale”.

stema_bucovinei

Serios? `Ai nu ma`nnebuni!

Noiembrie 27, 2008

Cand a inceput campania electorala am incercat, si mi-am promis, ca n-o sa scriu pe blog nimic legat de asta. Nu ma pricep la analize politice, pentru asta exista Bleen, si in plus, de fiecare data cand ma gandesc la politica ma incearca o stare de greata vecina cu voma. Insa azi s-a intamplat ceva ce nu pot trece cu vederea. Asa apolitic si antipolitic cum sunt eu, nutresc totusi o ura profunda fata de partidele de stanga in general si fata de ai nostri ca brazii stangisti, in particular. Multi o sa-mi dea dreptate. Eh, si ce vad eu azi lipit pe usa scarii blocului in care stau? Uitati-va si lamuriti-va singurei:

imag027

Acuma vin si intreb: cat de lipsit de coaie poti sa fii incat sa apelezi la subterfugii demne de cei mai vajnici propagandisti comunisti ca sa pacalesti niste pensionari naivi? A, am zis lipsit de coaie? ajungea sa zic pesedist. Numai satra de barbugii iliescieni ar fifost in stare sa incalce fix in prag de alegeri nu-stiu-cate prevederi ale legii electorale si sa lipeasca pe usile scarilor imitatii de afise electorale care, pentru un pensionar naiv, suna cam asa: „singurii canditati pentru colegiul cutare sunt X si Y, pe care ii gasiti la pozitia 5 pe buletinul de vot.” Nu tu nume de partid, nu tu poza cu catindatul, nimic. Cum se cheama asta? Tzeapa jegoasa cu miros pesedist (imi sunau cunoscute numele asa ca mi-am aruncat ochii pe niste afise ca sa confirm, si da, respectivii sunt de-ai pesedeului plus peceului). Trist e ca exista ingrijorator de multi pensionari care pun boticul la gogonele din astea si pun stampila orbeste, fara sa intrebe a doua oara.

Acum ca m-am descarcat, astept gasca de fani iliescu-nastase-geoana sa vina sa latre aici. Cu drag ii astept. Or sa plece de-aci cu coditele lor rosii intre picioare. De asemenea, mi-as dori sa se sesizeze cineva si sa ii reclame pe cacanari la vreo autoritate care se ocupa cu supravegherea procesului electoral. Nu ca ar schimba asta ceva, da’ asa, pentru linistea mea sufleteasca. Cat despre Sergiu Andon si Adrian Campureanu, carora nu li se potriveste titulatura de domni pusa pompos pe fituica aia semi-ilegala, le urez multa m…m…maretie, fir`ar ei a dracu` cu pesedeu` lor cu tot!

Hai ca spumez mai ceva ca sampania proasta, v-am pupat pe portofele si sa votati de bine (daca aveti cu cine..)

Aritmetica si administratie publica

Noiembrie 27, 2008

Inspirat de Olivia si posturile ei despre realitati bucurestene, o sa va incant, dragii mosului, cu putina „artimetica” sa ne dezmortim de dimineata. Booon, asadar, se dau datele problemei: din Pipera, numita in continuare punctul A, pana la Soseaua Pipera-Tunari 196, numita in continuare „Loc de munca” sau „scarbici”, sunt, cu aproximatie, 10 kilometri, plus minus 2 kilometri. Microbuzul cu navetisti chiori de somn, numiti in continuare „oamenii muncii” pleaca la ora 7 fix din punctul A spre scarbici. Se dau conditiile urmatoare: sosea libera, o viteza medie (avand in vedere condusul preventiv si siguranta rutiera) de 50 kmh si un sofer experimentat. Se cere: in cat timp ajung navetistii chiori de somn oamenii muncii din punctul A la scarbici? si acum, ca-n culegerile alea de neam prost din clasele 1-4, sa dam si rezolvarea. In urma unui calcul simplu, aflam ca 50 kmh inseamna 50/60 = 0.83 km pe minut. Inmultim cu 10 km si aflam ca oamenii muncii ar trebui sa ajunga la servici in aproximativ 8.3 minute, pe care le rotunjim la 10, ca nah, mai da si soferu’ o prioritate, o maslina, o bujie. Urmand aceeasi logica, la intoarcere (exceptand situatiile in care continuumul spatio-temporal se crapa si distantele devin relative) timpul ar trebui sa fie cam acelasi. Boooooooooon, si acum, urcam putin nivelul, de la aritmetica de a 4a la nervi de masterat. De ce puii mei face omu’ muncii 35 de minute in loc de 10 pana la scarbici, si cand pleaca rupt in 14 de acolo, in loc sa se teleporteze pana la metrou, face O ORA? Aaa, hai maaa, ca ati ghicit deja: pentru ca la ora 7 exista un carnat de masini lung de la iesirea din Bucuresti si pana`n Pulahara, iar dup`amiaza carnatul se muta pe sensul invers, din Pulahara spre Bucuresti (n.r. : Pulahara = metafora peiorativa pentru „far far away”) N-are rost sa intru in detalii, ca de traficul bucurestean s-au scris romane intregi in ultimii ani, am vrut doar sa va zic cum vad eu problema. Nu, n-am solutii. Uite-asa, de aia, ca nu-s platit si nici ales de bobor sa rezolv problemele astea. Si uite-asa ajungem la capitolul 2 al scrierii de azi: administratia publica, in special, si administratia publica pe timp de iarna, in particular.

O stiti pe-aia cu „autoritatile au fost luate prin surprindere de venirea brusca a iernii si utilajele de deszapezire nu au putut fi scoase pe teren. locuitorii oraselor afectate de ninsorile abundente din ultimele zile injura printre dinti si ridica pumnul spre cer in semn de protest”. Stirea asta o auzim in fiecare iarna de la ultimul cretacic incoace. Pai ma baieti ma…rumanika noastra draga se afla (inca – nu se stie, cu incalzirea asta globala) in climat temperat fratilor…stiti voi, v-a explicat tovarasa de geografie: 4 anotiimpuri ma baieti maaa. Draagilor, scumpilor, iubitilor, va pupa taica`n frunce de mumosi ce sunteti, iarna NINGE ma baieti ma…nu pot sa-nteleg de ce va ia mereu prin surprindere iarna, e NORMAL sa ninga in decembrie, fratilooor! daca ramaneati cu ochii cascati si buza umflata in IULIE ca v-a prins zapada si nu stiti ce sa faceti cu ea, intelgeam. Da’ in decembrie bre?! En fin, sa zicem ca va inteleg, doar si pe mine ma ia mereu prin surprindere cand cad frunzele din copaci toamna, cand infloreste magnolia primavara, cand sunt 75 de grade la umbra vara. Minuni ale naturii frate, sa vezi si sa nu crezi! Da’ ziua de salariu nu va ia niciodata prin surprindere, a? ca n-am auzit pana acuma la stiri ceva de genu` „salariatii primariilor din tara au fost luati prin surprindere de venirea brusca a chenzinei pe luna in curs. Toate activitatile s-au blocat si a fost convocat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta pentru a se decide abordarea problemei ridicarii salariilor.” Da’ asta n`o sa se intample niciodata, stim cu totii ca rupeti usa pe 15 sa ajungeti la cel mai apropiat bancomat sa va scoateti lefurile. Si asa, in concluzie, ca sa ma intorc la subiectul initial, NICI pentru problema zapezilor nu am solutie. Motivele sunt aceleasi ca mai sus.

Eh, cam atat pentru azi, ca iar am scris nuvele. V-am pupat pe portofele si s-auzim de bine!

Apel catre calatorii din metroul bucurestean

Noiembrie 25, 2008

Dragi bucuresteni utilizatori ai metroului,

Va scrie din disperare un om care s-a saturat sa-i cada paru’ din nas in fiecare  dimineata cand se lipeste, de nevoie, de bucatile alea de carne in putrefactie pe care le numiti cu mandrie corpuri. Eu inteleg ca sunteti cu totii ecologisti si incercati sa salvati planeta facand economie la apa, dar MAI SPALATI-VA FUTU’VA MUMA’N CUR DE PUTORI AMBULANTE CA NU SUNT OBLIGAT SA-MI VOMIT MICUL DEJUN DIN CAUZA VOASTRA!

Avand in vedere conditiile grele de munca si faptul ca nu exista dusuri in nici o companie, mare sau mica, din bucuresti, inteleg ca dup`amiaza putiti. Da’ DIMINEATA fratilor?! repet: S-P-A-L-A-T-I  – V-A! am scris destul de mare? se aude si acolo in fund? aa, nu intelegeti ce am zis? hai sa reformulez, poate intelegeti: apa + sapun = LOVE. Sa stiti ca apa nu-i nici coroziva, nici nu are alte efecte adverse asupra pielii voastre fine de zilieri la negru pe santierele patriei. Asa ca dupa ce veniti de la crasma unde v-ati racorit dupa o zi grea de munca, nu uitati ca aveti in casa si o camera, mai mica, mai mare, in care, MINUNE! curge apa din perete manca`v`as! Sa moara neamu` meu daca va mint! Si, ma jur, daca va bagati sub jetul ala de apa care iese din perete, [si acum parafrazez (nu va bateti capul sa intelegeti ce inseamna „parafraza”) un banc cretin cu roacheri], poate gasiti si camasa aia cu care ati absolvit liceul industrial la seral, dupa ce indepartati cele 7 straturi de jeg coclit de pe voi. Deeeci, ateentiee copii, recapitulam: nu va cere nimeni sa cititi, doamne fereste, nu va cere nimeni sa nu mai haliti sandvis cu parizer in metrou, nici sa va lasati de manele, vi se cere un lucru simplu simplutz de tot: SA VA SPALATI, maica!

Doresc pe aceasta cale sa lansez si un apel catre marii artisti ai neamului, Salam, Parizer, Fantastic, Campofrio, Mezelit, Gutsa Putsa de Maimutsa si care oti mai fi, compuneti dracu’ o manea in care sa va laudati ce curati si spalati sunteti, ce bine mirositi si alte asemenea. Poate se ia dracu’ turma de oi dupa voi si se spala mai des!

Cu drag,

Oly.

P.S. : Stiu ca e greu sa dai banii de Burger la pet pe asa ceva, da’ daca tot va spalati, sunt prin magazine niste chestii la tuburi, mai mici sau mai mari, care daca apesi pe ele fac „fsss” si iese un jet parfumat. Eh, dragii mosului, ala se cheama antiperspirant si se foloseste cu incredere dupa baie. retineti, DUPA baie, ca altfel mirositi ca un cacat intre trandafiri si iar  imi pica paru’ din nas.

V-am pupat pe portofele si sa mirosim de bine!

Oly intreaba, (poate) cineva raspunde. Ce faci cand crapi de somn?

Noiembrie 24, 2008

Ok, recunosc, intrebarea din titlu trebuie reformulata nitel, ca asa, mi s-ar putea raspunde usor „DORM, ba boule!”. Deeeeci sa incercam o reformulare: ce faci cand crapi de somn si trebuie sa te culci la o ora vulgar de tarzie sau sa te trezesti la o ora inuman de pervers de animalic de matinala? Dar cand trebuie sa repeti miscarea asta 5 zile pe saptamana? Am incercat cu cafea pana`n pragul palpitatiilor, nu bun: la sfarsitul zilei vorbeam ca R2D2 din Star Wars, numai prin piuituri si smucituri neregulate ale mainilor si picioarelor 🙂 am incercat sa ma culc devreme, nu merge, oricat de devreme m-as culca, organismul meu refuza sa recunoasca ora 5 ca ora pentru trezit. In fiecare dimineata imi curg prin ochi benzi albastre cu „does not compute.error.error.001010100110”.

Buun, deci am lansat dilema zilei. Faceti-mi un pui de bine si sariti cu sfaturi, pana nu-mi cad ochii definitiv in gura si incep sa scriu posturi in cod binar. Nu mi-ar fi greu, am plugin la mozilla care face asa ceva 🙂

Asadar, studenti din toate „muncipiile”, navetisti, muncitori in mina, sefi de scara, taietori de frunza la caini, insomniaci cu capu`, uniti-va. Si ajutati-ma naibii sa nu mai fiu zombie bulbucat 5 zile pe saptamana.

Hai ca ma`ntind, v-am pupat pe portofele si s-auzim de bine!

Dati o mana de-ajutor!

Noiembrie 19, 2008

Stiu ca v-am obisnuit cu articolase haioase, masline, atentii, poante de autobaza, insa de cand lucrez zilnic cu copii am devenit un pic mai sensibil la problemele lor, asa ca postarea asta iese putin din tipare.

Despre situatia Erikai auzisem de ceva vreme via varii canale media, e o fetita care, spre deosebire de sutele de personaje muribunde fictive despre care auzim zilnic prin bunavointa amicilor care trimit massuri (ce invariabil se termina cu „jur ca n-ai inima daca nu trimiti mai departe”) chiar are o problema, una de viata si de moarte: a fost diagnosticata cu leucemie acuta limfoblastica L1 si are nevoie URGENT de tratament in strainatate. Pe blogul lui Cabral am gasit o initiativa frumoasa de ajutorare a acestei fetite: un eveniment caritabil la care si-au confirmat prezenta Habar,  Parazitii, Vita de Vie si compania de teatru Passe Partout Dan Puric si care va fi moderat de insusi varu’ lu’ Obama 🙂

AOL nu da cate un cent pentru fiecare mesaj trimis mai departe, yahoo nu se inchide si nu-ti vezi persoana iubita daca esti cretin, insa daca iti place muzica buna, nu zgaria branza pentru 25 de lei si hai la concert. Pe de-o parte, fiindca o sa fie misto. Pe de alta parte, fiindca TOTI banii din incasari merg spre Erika si inseamna o speranta in plus pentru ea.

afis-erika1Sper ca nu v-am intristat prea tare. Puneti mana si ajutati daca si cum puteti. V-am pupat pe portofele si s-auzim de bine!

Ne vedeeem joooi, la Romexpo

Noiembrie 18, 2008

Eh, nu ne vedem pe bune, ca eu n-am cum sa ajung, da’ voi faceti bine si suiti`va intr`un 41 joi pe seara, ca nu`i de joaca. Daca Olivia recomanda, atunci e clar ca-i ceva bun. Cum despre ce vorbesc? Despre o lansare de carte, mai draga, la targul Gaudeamus.

EDITURA DO-MINOR LANSEAZA

ROMANUL DINTRE DOUA BETII

autor SERBAN CONSTANTIN ANGHENE

Joi, 20 noiembrie a.c., ora 17.00,
la STANDUL RADIO ROMÂNIA

(nivelul 4:50 standul 105-106)

Despre autor nu stiu sa va spun multe, e prima data cand aud de el, dar il promovez pe incredere: Olivia il cunoaste si are numai lucruri bune de spus, si mie asta-mi ajunge. Daca n-am fost destul de convingator, iaca ce zice Cristian Tudor Popescu despre el:

„Tânăr, inteligent, simţul umorului… Aşa s-ar putea prezenta într-un anunţ la mica publicitate Şerban Constantin Anghene fără să înşele cititorii. Natura lui de prozator se aşază cel mai bine pe textul scurt, secvenţă, flash, scheci, clip. Anghene însă, bântuit de fantoma lui Tolstoievski, se aruncă cu capul înainte în roman şi ne trage şi pe noi după el în această magmă uneori rece, alteori clocotindă care duce cu ea copaci, oameni, străzi şi imagini. Deşi scris între două beţii, romanul său este cât se poate de lucid.”

Deci nu va cacaiti, ca n-aveti ce pierde: joi, Romexpo, leac contra machelii: Romanul dintre doua betii. V-am pupat pe portofele si s-auzim de bine.



MarketOnline – deci se poate, domnilor

Noiembrie 17, 2008

Am simtit nevoia sa scriu aceasta postare dupa ce, la mai putin  de 48 de ore de la aparitia postului precedent, Market Online s-au pus in miscare si au facut in cateva ore ce n-au facut in 2 luni jumate: maine seara voi primi un HDD nou in locul celui stricat despre care am aflat ca era ireparabil.  Lucru care atrage dupa sine doua concluzii: una, ca internetul, in general, si blogosfera, in particular, sunt fortze demne de luat in seama – prin intermediul lor am reusit sa solutionez, fara birocratie, ANPC si alte parascovenii o problema veche si enervanta. A doua concluzie e ca fiinta umana e supusa greselii si ca cei de la MarketOnline nu fac exceptie, cum nu fac nici eu: am tacut, am asteptat si m-am descarcat pe blog fara sa ma gandesc sa dau un mail cuiva de-acolo, si ca sa nu fiu ipocrit, o sa recunosc ca mi-a facut placere sa ma descarc aici (si nu a fost ultima data! 🙂 ), si o sa mai recunosc si ca am simtit cu mandrie cum se produce o mica victorie pentru clientul roman prin reactia prompta a celor de la M.Online.   Pentru asta primesc, dupa balacareala de acum doua zile, multumiri din partea mea, care merg cu precadere spre dl. Mugur care s-a autosesizat si a reusit sa fie decent si pertinent cu toate ca tocmai ii facusem firma cu ou si cu otet 🙂

Gata, inchei aici ca o dam in scrisoarea a 3a si o sa incepeti sa credeti ca am dat-o la pace cu baietii contra ceva beneficii 🙂

V-am pupat pe portofele si s-auzim de bine.

MarketOnline – ghidul violatorului de clienti

Noiembrie 16, 2008

Poate o sa vi se para ciudat titlul articolului, dar va asigur ca, asa cum spune americanul – face sens. Marketonline ma fute romaneste, si eu sunt clientul lor, nu-mi place, si nu vreau, deci se cheama viol asupra clientului, da? Am mai scris cu ceva vreme in urma despre cum un hard pocnit in garantie sta in service la UN magazin (pe care la ora aia n-am vrut sa-l nominalizez) de vulgar de multa vreme. Pentru ca a mai trecut ceva vreme de atunci si eu inca nu mi-am primit hardul, i-am si nominalizat, si-o sa-mi si vars nitel nervii pe ei.

Asadar, dupa aproape 3 (TREI!!!!!) luni de zile, in care o singura data m-au sunat ei, si atunci dupa ce ii sunasem eu de doua ori, INCA nu mi-am recuperat hardul de la minunatii, fantasticii MarketOnline care se auto-denumesc pompos „magazin de 7 stele”. 7 stele pe dracu`, va zic eu ce ar fi insemnat magazin de 7 stele: promptitudine, respect si bun simt fata de client, respectarea angajamentelor luate, si astea sunt doar cateva dintre criterii. Hai sa le luam pe rand, incepand cu promptitudinea; traducem pentru baietii de la Marketonline: promptitudine inseamna ca daca eu iti aduc un hard cumparat de la tine inapoi dupa cam o luna de utilizare, mort, si exista macar o infima posibilitate ca acela sa fie SINGURUL meu hard (nu era, dar vorbim ipotetic), nu ma lasi sa astept pana la urmatoarea era glaciara ca sa mi-l dai inapoi reparat sau sa mi-l inlocuiesti. Bun simt fata de client: nu ma minti in fata, nu ma pui sa te caut eu ca pe varu’ de neam prost la care i-am imprumutat bani si nu mi i-a mai dat, dai si tu un telefon din cand in cand sa-ti ceri scuze de la boul care asteapta de 2 luni sa-i oferi un serviciu pe care ti l-a platit in avans odata cu cumpararea produsului. Respectarea angajamentelor luate: daca scrii pe o bucata de hartie „perioada de solutionare a defectelor este de MAXIM 30 de zile calendaristice de la intrarea in service”, pai te tii frate de hartia aia, ca ai o semnatura pusa pe ea si te faci dracu’ de rusine, mincinoasa mica – pana acum am asteptat cam 80 de zile si nu s-a intamplat nimic.

Ma opresc aici pana nu dau cu spume pe tastatura, ca dac-o stric si pe`asta naiba stie cand mai prind alta noua si n-am chef ca urmatoarea postare sa fie „Vorba lu` Oly revine: azi, despre sfarsitul iminent al lumii!”. Inainte sa inchei, o sa propun un mic joc: eu scriu o regula din ghidul de aur al violatorului de clienti in Romania, si voi continuati cu alte reguli in functie de experientele personale.

1. Daca-l futi, fute-l bine taica, sa te tina minte. Nu-ti tine cuvantul, nu-l respecta, poarta-te cu el ca cu ultima curva de pe centura, ca doar merita, fir-ar el a dracu` de client! Cu siguranta iti va fi recunoscator si-ti va aduce si alti clienti dornici de un viol animalic.