Amintiri din tranzitie episodul fara numar: Ana avea mere. I-au ramas doar cotoarele

by

Din cand in cand mai arunc un ochi pe net si-mi aduc aminte asa, ca prin ceata, ca am blog. Stiu ca am rarit-o grav cu scrisul, dar am ajuns la concluzia ca d`aia mi-am facut blog, ca sa scriu cand imi vine, si bine, nu copy-paste la articole de ziar. Printre alte planuri pe care le am pentru imbunatatirea blogului se numara si relansarea serialului cu amintiri din tranzitie, de data asta, sper, cu mai multe comentarii din partea voastra si povestioare despre primii ani `90.

Astazi ne vom aminti cu drag despre invatamantul ultramodern din primii ani de dupa lovilutie. Abecedare cu coperti groase de carton, carti de aritmetica asemenea, caiete tip 1 si 2, si nu in ultimul rand programa scolara care inca nu scosese capul bine din comunism. Propozitiile tip din abecedare mi-au ramas infipte`n creier pana azi si nu cred ca o sa le uit vreodata: „Ana are mere. Petru are pere.”   „Tatal meu e tractorist. El da tarii paine.”  „Parvu are paine.” …si multe multe alte asemenea fraze tip la care astazi boboceii din clasa 1 ar rade copios. Aaaa, si apropo: cine-si mai aduce aminte de povestioarele alea moralizatoare cu mama care poate hrani 3 pui dar 3 pui nu pot ingriji o mama si zboara singuri spre tarile calde, copilul care vine la scoala cu pantofii murdari pentru ca parintii au uitat sa-i curete si doamna invatatoare ii spune ca el e dator sa curete pantofii parintilor, fratiorul nespalat si imbracat ponosit cu hainele fratelui mai mare din cauza saraciei, si multe alte asemenea? Eh…stiu ca de-obicei sunt carcotas, insa de data asta trebuie sa recunosc ca poate n-ar fi rau sa invete si copiii de acum niste povestioare moralizatoare…poate nu s-ar mai rupe in bataie pe holuri la varste din ce in ce mai fragede.

V-ati gandit vreodata cum ar suna astazi propozitiile din abecedarul copilariei? „Ana are iPOD. Petre are laptop.”  „Tatal meu e senator. El da tarii m**e.” (multe).  „Parvu are chipsuri.” „Colega din spate are tzatze.”

In alta ordine de idei, clasele primare n-au insemnat doar carti comuniste si texte cu subinteles. Cine isi aduce aminte (daca a avut asa ceva) de podul de flori din clasa 1? Sau de excursiile cu clasa? Vreau sa mai aud amintiri din clasele primare, nu va sfiiti, vreau sa stiu tot tot tot🙂 ati luat coronita? v-au fotografiat parintii in careu? aveati cate un parinte in clasa pentru fiecare chestie ce trebuia rezolvata? noi aveam – parinte responsabil cu filmatul evenimentelor, parinte care ne facea rost de autocar cand mergeam in excursii, parinte responsabil cu de toate. Serbarile de craciun, ooo daa, serbarile de craciun…in clasa a 3a m-au pus sa ma costumez in MC, si nu ma refer la nene din ala care vorbeste repede si freaca discuri🙂

Ma opresc, ca ma apuca nostalgia bancilor cu planseu de PAL, geamurilor cu 8 ochiuri si plasa de gard, tablelor vopsite cu linii ajutatoare, si vietii fara griji…

V-am pupat pe portofele, si s-auzim de bine!

P.S. : Aceasta postare este dedicata partial doamnei Bahrinceanu Maria, un pedagog de exceptie, cum rar se mai gasesc, cu un suflet mare si o rabdare nemarginita, care mi-a pus stiloul in mana si m-a facut om. Va multumesc pentru cei mai frumosi 4 ani de scoala, doamna invatatoare.

Etichete: , , , , , ,

18 Răspunsuri to “Amintiri din tranzitie episodul fara numar: Ana avea mere. I-au ramas doar cotoarele”

  1. Manjusri Says:

    Oly, aveam 9 ani in 1989 si eram in clasa a treia.
    Imi amintesc cat de mandru am fost in ziua in care m-au facut pionier. Am fost impartiti in 3 grupe: in prima grupa au fost facuti pionieri aia care invatau cel mai bine (eram si eu printre ei), in grupa a doua aia care nu erau nici prea-prea, nici foarte-foarte, iar in grupa a treia loazele. Pe astia „fruntasi” ne-au facut pionieri la Muzeul de Istorie, in sala dedicata istoriei PCR. Atat de mandru de mine nu imi amintesc sa mai fi fost. Poate cand am intrat la facultate, dar atunci aveam ceva mai multa minte si nu m-am exteriorizat asa.
    Despre doamana invatatoare…. viata e complexa si are mai multe aspecte, vorba cuiva. Eram coleg de clasa cu copii ai unor oameni care in acei ani erau niste mici Dumnezei: sefa hotelului partidului, seful de la hotelul si restaurantul Imparatul Romanilor, directorul aeroportului, sefa de la cofetaria Perla (cea mai tare cofetarie din oras). Pe cale de consecinta, copiii acestor oameni trebuiau sa ia note mari ca veneau mamica si taticul cu ploconul la tovarasa. Chestia asta i-a spus-o invatatoarea mamei la sfarsitul clasei a patra: „doamna (deja erau domni si doamne, tovarasii/tovarasele disparusera intr-o noapte de decembrie), imi pare rau ca i-am dat 9 desi merita 10, dar trebuiau sa iasa in evidenta copiii stabilor. Ce-i al lui e pus deoparte!” Discutia a avut loc dupa festivitatea de premiere de la sfarsitul clasei a patra. Ulterior, fara sa ma laud sau sa fac pe desteptul, eu le-am luat fata copiilor de smecheri.
    Acum vreo 2 ani, m-am intalnit cu dna invatatoare. Printre altele, s-a scuzat ca nu mi-a dat notele pe care le meritam. Explicatia a fost ceva de genul: asa au fost vremurile, a trebuit sa facem compromisuri. Daca tacea, nu i-as fi dat replica. Dar asa, nu m-am putut abtine si i-am spus: dna invatatoare, nu vremurile au fost aiurea, ci oamenii.
    In clasele 1 – 4 am luat doar mentiune, cu exceptia clasei a treia in care am luat premiul 3. Aveam si noi un tatic fotograf care era convocat de fiecare data. Aveam o mamica profesoara de dans cu care faceam dansuri populare, o alta care facea rost de autocar pentru excursii.
    Ma opresc si eu ca ma apuca nostalgia.😀

  2. Oly Says:

    Manjusriiiii, multumesc ca ai dat curs invitatiei si ai povestit!! foarte misto m-am simtit citind. Sper sa-ti urmeze si ceilalti exemplul. Noroc!

  3. magdutza Says:

    pot si io?
    9 ani in 989? HA!!! deja ma simt batrana🙂. io am prins vremurile alea nasoale cu pionieri, careu, recitat poezii patriotice, comandant de grupa, de detasament, de unitate. n-am fost de niciunele. alea erau date copiilor de stabi comunisti🙂.
    mi-amintesc ca am luat primeiul 1 dintr-a-ntaia pina prin a saptea. in a opta am luat numa mentiune ca trebuia sa pregatesc treapta 1 si nu mai aveam chef si de altele, numa romana si mate.
    o chestie nasoala pt ai mei s-a intamplat printr-a patra parca, tovarasa educatoare ne-a intrebat ce vrem sa ne facem cand vom fi mari. unu spuse ca vrea sa se faca doctor, altu inginer, vine si randu meu si spui ca vreau sa ma fac regina. din ce imi povestea bunica despre regina elisabeta, regina maria, peles, marta bibescu, posada, regina pt mine era cea mai buna alegere in viata🙂 bineinteles ca s-a aprins tovarasa mai dihai ca flacara la butelie. chemat tata la scoala facut morala. venit tata acasa facut morala la magdutza sa-si tina gura. interzis la magdutza sa mai citeasca din cartile bunicii alea mishto din interbelic. interzis bunicii sa mai povesteasca magdutzei de regine, printese ca doar nu vroiam sa ajungem in chirie la tanti secu. nici magdutza nici bunica nu s-au conformat, doar magdutza si-a tinut gura🙂
    n-am mai intalnit-o pe tovarasa dupa revolutie, nici nu vreau.
    cam atat imi amintesc acu.

  4. Oly Says:

    magdutza, juno, mai povesteste!🙂

  5. Oly Says:

    magdutzooo, unde esti? sper ca nu te-am suparat cu faza cu „juno”🙂 era o glumita inocenta😀

  6. magdutza Says:

    stai omule linistit, am avut un piculetz de treaba aseara. intru mai putin pe bloguri ca inca sunt in priza cu niste situatii financiare.
    io am trecut de 30 anishori da’ nu cu mult🙂.
    acu pot sa povestesc cum eram prin clasa a 8-a si tata trebuia sa vina la o sedinta cu tovarasu diriginte. tovul m-a atentionat ca e musai tata sa vina la scoala ca altfel cu cine face el sedinta. cum atat se saturase sa tot vina la scoala din cazua mea – am fost copil problema – i-am raspuns tovului ca daca nu vine tata poate sa faca sedinta cu portretul (lui nea ceasca bineinteles). urmarea, o banuiti!
    mai am de povestit dar amu chiar trebe sa termin o lucrare pt onor sefii.
    va pup pe tine si Manjusri, revin.

  7. magdutza Says:

    a, asta cu vorbitul cu tabloul era o glumitza spusa daca imi amintesc bine de NC Munteanu la europa libera pe vremea aia, cred ca dirigu meu nu asculta postul asta de radio🙂 de-aia cand i-am servit-o doar l-a chemat pe tata si i-a spus ca sunt obraznica, bla, bla, bla. sau asculta si daca para mai departe ar fi avut probleme ca asculta si el europa libera🙂

  8. Manjusri Says:

    Magdutzo, si eu te pup. :*
    Nici eu nu am fost comandant de detasament/grupa etc. Ai mei au divortat si tovarasa care se ocupa de pionieri a decretat ca un copil care provine dintr-o asemenea familie, care nu face cinste moralei socialiste, nu poate sa aiba functie. Asta am aflat-o prin liceu, dintr-o discutie cu mama. M-am enervat si mi-am promis sa-i zic vreo doua vacii aleia care facea pe marea sefa la pionieri. Apropo, individa era mare fan Ratiu in ’90 – ’91.😀
    Bunicul patern a facut parte din armata regala, era monarhist si traia cu nostalgia acelor vremuri. Imi povestea despre regele Mihai, pe care il cunoscuse personal, pe front. Citea foarte multa istorie si imi povestea o gramada de lucruri. Eu, copil prostutz si limbut, m-am apucat sa povestesc altor copii despre Carol I, Ferdinand, Marea Unire, Sfatul Tarii din Basarabia etc. Nu pricepeam eu mare lucru despre ce vorbesc, repetam mecanic povestile bunicului. M-a auzit tovarasa invatatoare… vorba aia: am dat de dracu’!😀 M-a facut cu ou si cu otet, m-a amenintat cu scaderea notei la purtare, a chemat-o pe mama la scoala. Pentru mine, copil de clasa a treia, a fost socant. Am si intrebat-o pe mama: de ce nu putem vorbi despre ce a fost ca oricum trecutul nu-l mai putem schimba? Cand am mai crescut mi-am dat seama cata dreptate are un proverb sarbesc: numai viitorul e sigur, ca trecutul se schimba mereu.🙂

  9. magdutza Says:

    Am revenit🙂
    Manjusri: Mishto proverb🙂 si foarte adevarat, stiau ei sarbii ce stiau. Si pe mine m-au amenintat in cateva randuri cu scaderea notei la purtare, dar tata lucra in cabinetul ORL al policlinicii si cum cadrele didactice aveau nevoie de nush ce analize medicale obligatorii scapam. desi eram un element rebel, care presupun ca nu facea cinste notiunii de pionier.
    voi sigur nu ati prins dar eu am fost si in practica agricola obligatorie, 2 ani ca a venit revolutia. primul an la struguri in valea calugareasca, venea tata sa-mi aduca mancare si implicit am avut vin un an intreg, al doilea an la mere si cartofi. la mere a fost cam nasol, nu ne dadeau de mancare, cel putin eu nu ma saturam deloc si atunci am inceput sa mananc mere ca de-astea erau destule. am ajuns si la 40 de mere pe zi, pe bune, pina cand tovarasa profesoara insotitoare a fost anuntata de aia de la CAP ca e cazul sa ma trimita acasa ca io mai mult mancam decat puneam in ladita. plus „economiile” de trimis acasa. asa am ajuns la cartofi. dar era mishto si acolo, fiind in Campina silozul mergeam dimineata faceam prezenta si apoi tuleo! cu o plasa mare de cartofi bineinteles. veneam la sfarsitul programului, faceam prezenta si apoi tuleo din nou tot cu o plasa de cartofi.
    cu trecutul schimbator mai vorbim, va povestesc ce s-a intamplat unor refugiati (printre care familia tatalui meu din Bucovina de Nord) care au reusit sa fuga in 44.
    amu va pup pe amandoi ca trebe sa dau o raita pe la bucatarie. revin, daca nu in seara asta, maine sigur!

  10. Oly Says:

    stima noastra si mandria, Manjusri, magdutza, romania🙂 se pare ca numai cu voi am ramas la taclale p`aici. Da’ nu-mi pare rau, ca aveti spirit critic si povestiti frumos amandoi🙂
    magdutzo, de unde din bucovina de nord erau ai tai? in alta ordine de idei, ce papica bun faci? eu nu mai am inspiratie, vin prea obosit de la „plantatie” ca sa`mi mai arda de gatit…inca putin si ma apuc de cantat blues:) apropos…si sper sa nu`mi fie luat in nume de rau bancul, ca nu e politically correct: care e diferenta dintre o anvelopa si un negru? simplu: anvelopei cand ii pui lanturi nu canta blues.

  11. Manjusri Says:

    Magdutza, nu am prins practica agricola. Am fost la Cantarea Romaniei. Filmau aia in Sibiu o editie si ne-au dus in Piata Mare sa cantam ode Carmaciului. Se zvonea ca va aparea si Ceasca si toti eram curiosi: oare arata ca la teleizor? vine si Tovarasa?.
    Oly, super tare bancul!🙂

  12. magdutza Says:

    am revenit:)
    Oly: bunicu chiar din cernauti (desi se nascuse in carintia, austria), parintii bunicii venisera din Lvow tot in cernauti. au avut noroc ca aveau o mica proprietate in Ipotesti unde s-au refugiat pina la urma. tata fiind nascut in 935 si acum traieste cu nostalgia cernautiului.
    eu nu prea gatesc, incalzesc mancarea doar, de gatit mai putin.
    mishto bancul!
    Manjusri: l-am vazut pe ceasca la campina la sfarsitul anilor 80, venise in vizita de lucru, au scos toti elevii in strada sa strige si sa bata din palme. pe langa mine a trecut intr-o masina daca imi amintesc bine decapotabila cu leana langa el. imi amintesc doar ca tata m-a rugat sa strig si io ce striga toata lumea.

  13. magdutza Says:

    Oly: uite cu gatitul o intreb pe mama🙂
    io, mai mult cu meciurile, vedeti ca amu joace ai nostri cu Croatia, e amical deci o sa-i batem sau facem un egal🙂

  14. Oly Says:

    magdutzo, stii ca ar fi lumea prea mica si ai nostri s-ar putea sa se cunoasca?🙂 bunica`mea din partea tatatlui tot din crnowitz e, si e nascuta in `33. Din nefericire a facut un „popas” in Transnistria pe la Moghilev inainte sa ajunga in Suceava. Nu cunosc in detaliu genealogia familiei, insa daca mai intra tata pe-aici (si stiu ca ma citeste aproape zilnic🙂 ) te lamureste el. Stiu ca am avut si o ruda in armata austriaca, deci suntem apropiati ca origini😀

  15. magdutza Says:

    Oly, crnowitz🙂 si tata mai foloseste denumirea austriaca czernowitz. o uraste pe aia ruseasca. nici eu nu prea stiu genealogia. imi amintesc odata cand am fost in cernauti, dupa 89, aveam o harta veche a orasului cu denumirile vechi ale strazilor. si chiar ne-a fost de folos, stii de ce? ne-am orientat dupa capacele de la canalizare care erau de pe vremea regelui, in limba romana, cu denumirile vechi🙂
    vezi ce mica e lumea? :))

  16. tac'tu Says:

    2 rude in KK Armee :
    – strabunicul David – tatal lui ‘Oma Ghina – adjutant al baronului Flondor
    – bunicul Salomon – tatal lui ‘Opa Ego – in armata regala ungara
    primul a luptat in Bosnia , al doilea in Ucraina , cred …

  17. magdutza Says:

    kaiserlich/koniglich – regimentele de landwehr🙂
    eu nu stiu de vreo ruda in armata imperiala – o sa-l intreb pe tata in wk🙂
    am citit de Moghilev😦.

  18. deci,totodată... Says:

    vă re-pup !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: