Archive for Martie 2009

Inveselirea de dimineata si idei pentru o carte

Martie 26, 2009

Dragi si drage, vorba lu` oly revine cu intamplari ciudat-dubioase din viata de navetist. Azi dimineata, pe la 6 si vreo 20, asteptam ca omu` muncii metroiu` vietii sa ma duc in Piperaland. Pregatesc castile, ma uit la niscai publicitate, meteo, stiri la plasmele de pe peron (macar pe peron daca acasa n`am 🙂 ) siiii, deodata, apare un moshuletz simpatic (si e lucru mare sa zic eu despre un moshuletz ca e simpatic – se intampla doar cand nu ne injuram in RATB), cu palarie, palton d`ala subtire, lung, crem, tipul de pedofil profesionist sau exhibitionist de colt de strada. Si-asa cum ma uitam eu in gol la ecrane, ma trezeste din reverie: „Vezi ca ai un paianjen pe guler”. „Un ce?” . „Un paianjen pe guler, n-auzi?”. Eu, arahnofob (insectofob in general) bolnavicios, ma dau doi pasi in spate, ma panichez, ma scutur si baigui „unde? undeee?!”. La care mosulica zambeste pervers si zice „ia vino mai aproape, ca-ti arat”. Io, naiv si nedormit, ma aplec spre el, la care moshuletzu` imi sopteste la ureche: „1-0” si incepe sa rada asa printre buze ca o hiena, in timp ce se indeparteaza spre capatul peronului. Io raman mut vreo doua secunde, ma prind de poanta (deh, dureaza procesarea informatiei la ora aia, se misca greu neuronu`, doarme sinapsa, materia cenusie protesteaza mai ceva ca sindicalistii din invatamant) si incep sa rad ca prostu` de unu` singur pe peron. Intre timp apare si metroiu`, atentie se deschid usile, atentie se inchid usile, mie-mi urla Rammstein in casti si rad in continuare ca bou` de unu` singur. Dupa ce am reusit sa atrag privirile curioase ale zilierilor semi-adormiti, mi-am dat seama ca e cazu` sa rad mai in sinea mea, ca ma fac de jena. Si-ote asa, un moshulet simpatic a reusit sa imi inveseleasca ziua la ore imposibil de matinale. Am ajuns la munci, si din cand in cand in timpu` zilei ma mai apucam sa rad din senin schizo-style. Pentru ca-mi aminteam de moshulet si paianjenul lui imaginar.

In cu tooootul alta ordine de idei, vreau sa scriu o carte. Scriam in prostie cand eram mai tinerel, si la un moment dat m-am oprit naiba stie de ce. Si-acuma, simt ca e o carte-n mine si ma screm s-o scot. Problema e ca habar n-am despre ce e cartea, unde se intampla, cine-s personajele si cam in ce zona literara se incadreaza. Cert e ca ma roade chestia asta de ceva timp, asa ca daca cineva are chef sa-mi sugereze despre ce sa scriu, promit ca va dedic o pagina din aia lacrimogena la inceput cu „multumesc lu` cutare, cutare, cutare, eternele mele surse de inspiratie, care m-au sustinut si m-au impins de la spate sa scriu aceasta carte”. Asta cu cartea e din seria „constipatie intelectuala”, cand ma roade constiinta sa creez, si imi fac planuri din alea megalomane despre proiecte fantasmagorice care nu trec de faza de proiect. Dar daca ma ajutati, poate iese ceva de data asta. Daca nu, facem un film. Sau o piesa de teatru modern. Sau un film despre o carte despre teatrul modern. Sau un volum de haiku. Ceva, ceva tot iese. Asa ca astept sugestii.

Pana atunci, v-am pupat  pe portofele si s-auzim de bine!

Anunțuri

Azi, de toate pentru toti. Starea natiunii si alte ciurucuri

Martie 18, 2009

Bunaziuadoamnelorshidomnilorsibinev-amgasitlaunnougrupajdestiri *pam pam!*. Asa, acum respiram, indreptam spatele, ne boldim la camera, fixam prompterul cu privirea si dam drumul la stiri. Fara crime, violuri, talharii, ca nu suntem la stirile de la ora 5. Doar cu chestii mai finutze, un jaf armat, un protest sindical, o criza, o maslina, o atentie.

Deci, asadar si prin urmare, sa ne uitam peste ce se mai intampla in minunata patrie. In Satu Mare un gagiu intra intr-o casierie RDS. Vroia omu` sa plateasca cablu`, netu`…nu? NUUU, gresit, omu` avea un pistol si vroia niscai cashcaval, asa ca s-a ratzoit nitzel la tanti casiera si a plecat cu 5000 de lei de-acolo. Politia face investigatii. Eu inca astept sa se reprofileze Sergiu Nicolaescu si sa faca filme western, in care indienii sa fie inlocuiti cu tigani nationalitati conlocuitoare de culoare rroma si cowboyul pe cal sa fie inlocuit cu sheepboyul pe maybach, cu clanul de recuperatori justitiari in jurul lui, si`n rest, talharii, jafuri la drumul mare si mascati cu pistoale in banci si case de schimb valutar cat incape. Garantat succesul de casa va fi mai mare ca al oricarui comisar Miclovan din `47 si pana`n prezent. Plus, daca nu-i iese smenul cu CNC`ul si nu primeste finantare, poa` sa mearga oricand la televiziuni sa spuna ca face reality show si documentar social si sigur pune botu’ vreun director de programe si`l finanteaza.

In alta ordine de idei, profesorii protesteaza. Iar. Nimic nou sub soare. Ies in strada, ameninta ca blocheaza anu`, notele, examenele, dracu`, lacu`, vine guvernu`, le da cu nuiaua peste botic ca la catzeii rai care nu papa tot din farfurie, dup`aia ca sa nu faca pipi pe covor de ciuda si sa rontzaie vrun pantof, tot guvernu’ ii asigura ca una, ca alta, sa stea si ei cuminti pana la urmatoarea actiune de protest. Apoi catzeii se`ntorc in clase si`si varsa in continuare frustrarile pe elevi. Nimic nou sub soare, dupa cum spuneam. Cand toate uniunile sindicale din invatamant vor pica de-acord, cand TOTI profesorii din tara vor face greva, fara spargatori, fara caraieli, fara indoieli, fara dat inapoi, cand o sa aiba suficiente oo sa si puna in aplicare vreuna din amenintari (inghetat an, boicotat examene) – atunci poate vor fi luati in serios si vor primi macar o parte din ce cer. Pana atunci raman in continuare catzei docili care asteapta sub masa bogatilor sa le pice vreun oscior de la buget.

Nu in ultimul rand, din ciclul „muntii nostri aur poarta, noi cersim din poarta`n poarta”,  politcikii au realizat ca avem nevoie sa ne`mprumutam de la FMI si Banca lu` Europa ca sa nu intram in recesiune. Drept pentru care se consulta, se`nvart, se caca pe ei, sa vada ce si cum si mai ales CAT. Ce mi s-a parut de-a dreptul pur si simplu e ca au invitat la discutii reprezentantii pensionarilor, ca, vezi doamne, tre` sa-si dea si batranetu` cu presupusu` despre cum devine cazu` cu finantele la nivel international. Acuma…sunt curios ce-o sa spuna prin sedinte ilustrii reprezentanti ai pensionarilor: „tovarashi, tovaaraashi, e scumpe toate, nu mai putem trai, sa scada preturile in piata si la farmacie! sa spuneti la banca aia sa scada preturile la farmacie!” „vrem transport in comun gratis, ca sa putem sa ne-nghesuim 60 intr-un troleu si sa ne plangem ca nu sunt locuri, cand mergem din drumul taberei in Obor ca sunt mai ieftini cartofii cu 10 bani” „e rai dom`le astia cu uniunea lor, era mai bine pe vremea lui Ceausescu, aveam toti de munca, aveam case, dupa ce te casatoreai primeai apartament, era biine dom`le.”  „ha? ce ziceee? mai taree tovaaraashi, nu aud! cee? imprumut? nu imprumut nimic, n-am, nu deschid usa!”

In fine, incheiem aici raportul despre starea natiunii pe ziua de azi. V-am pupat pe portofele si s-auzim de bine!

Si procentu’ doamna? Cat e procentu’? scump domle, scump, dincolo era mai ieftin!

Martie 9, 2009

Inainte sa pornesc moara cu injuraturi, trebuie sa specific niste lucruri: unu, n-am mai fost la felcer (medic, doctor, shpagasin, cum vreti sa-i ziceti), de ani de zile, si in caz de doamne fereste, o sa mor acasa inainte sa ma duc la vreo unitate sanitara de stat; doi: oamenii cu care lucrez au binevoit sa bage in pachet si beneficii medicale de felurite feluri cu un provider particular de astfel de servicii – deci in caz de doamne fereste, pot sa apelez la servicii civilizate la anumite standarde, ca doar d`aia ma trezesc la 5 in fiecare zi si fac naveta.

Buun, acum ca am trecut de introducere, fac si eu o intrebare: pen` ce pizda ma`sii trebuie sa platesc la parazitu’ asta de stat roman nu 9.5% CAS (casa de asigurari de sanatate, cunoscuta si ca firma de pompe funebre de stat) cat plateam pana acuma, ci, incepand cu luna asta, 10.5%? Mizeria asta de stat n-a facut pentru mine NICIODATA nimic. Mi-a omorat visele, m-a inglodat in noroi pan` la genunchi, mi-a umilit IQ`ul fortandu-ma sa traiesc intre grobieni, imi ia cu o placere sadica orice poate lua, dar nu ofera nimic in schimb, si totusi, eu trebuie, dupa o luna de munca, de trezit cu noaptea`n cap, de navetit, de facut nervi si stress, de tras ca cainele, sa le dau contributii peste contributii de-mi vine sa plang cand vad ce scrie pe cartea de munca inainte si dupa impozitarile de tot felul. Pai, futu`va`n gura de retarzi, asa intelegeti voi sa faceti bani la buget, da? pe spatele meu? In loc sa va taiati dracu’ sporurile, SUV`urile, soferii si badea garzii care va pazesc trupshoarele firave de cate o tona metrica bucata ingrasate din munca MEA, voi mai bagati acolo un procent la casa de asigurari de sanatate, ca deh, fraieru` nu-si da seama ca e furat, tace si indura. Dam poporului manele, simona sensual, OTV si Regina si putem sa le luam si pielea de pe ei, ca nu se prind. Buun sistem de gandire. Din pacate functioneaza. Din pacate minoritatea se supune majoritatii. Adica aia care muncesc se supun alora care fura si traiesc pe regim de Dom Perignon si caviar.

Ia sa vedem ce castig eu de procentul ala in plus pe care il dau la CAS: daca ma duc la orice medic cu buzunarele goale, nu plec acasa cum am venit. Primesc bonus un scuipat intre ochi, ca deh, de aia a facut el tzashpe ani de facultate, ca sa poata pretinde shpaga pentru fiecare injectie pe care o presteaza. Ca deh, juramantu` ala al lui Hipocrat e doar o chestie scrisa acu` vreo 2000 de ani si deci nu s-a adaptat la rata inflatiei actuala. Buuun, ia sa mai vedem, ce ne mai da noua CAS`ul? Pai daca prin absurd, ma bate cineva cu leuca in cap si devin total retardat, si imi duc nevasta sa nasca intr-o maternitate de stat (ptiu drace!), risc sa n-o mai vad niciodata. Nici pe ea, nici copilul. Din doua motive: ca ea poate muri acolo fiindca n-au stiut zevzecii ce are, si copilul poate sa ajunga la alt parinte, sau poate sa moara de raceala ca in evul mediu, sau poate sa il scape o grobiana din aia de asistenta in cap. ORICE se poate intampla, cine nu ma crede, n-are decat sa citeasca presa din ultima vreme. Ia, mai avem? DAAA! CAS`ul ne da noua, prin bunavointza statului roman, spitale cu paturi de fier din al doilea razboi mondial, igrasie, gandaci, asternuturi schimbate ultima oara de Carmen Silva cand se`ntorcea de pe front, hoti si boschetari care isi fac veacul prin spitale, si muulte altele. De exemplu o asistenta debila care lasa geamul deschis peste noapte si un pushti moare de complicatii la plamani a doua zi (cine stie, cunoaste).

Deci sa recapitulam: eu, vita, trag in jug, si la sfarsitul lunii bugetul minunatei tzari se intregeste cu procente din banii munciti de mine, cu premisa ca la un moment dat o sa mi se intoarca banii aia sub forma de servicii medicale gratuite. Asta fara sa ia nimeni in considerare ca eu deja beneficiez de asa ceva, via angajator. Ce se intampla de fapt? Bugetul se ingrasa si fraierul moare in spitale. Deci, in concluzie, futu`va`n gura, nu vreau sa platesc!

V-am pupat pe portofele, si s-auzim de bine!

Vine vine primavara, viituri prin toata tara, sinistrati fug spre campii, hai sa ii salvam, copii!

Martie 4, 2009

Era o zi frumoasa de primavara. Ciripelele pasareau, floricelele infloreau si toata natura se trezea la viata dupa lunga iarna. Insectele bazaiau vesele deasupra satului Cocosatii Glodeni si antenele BoomTV si Dolce de pe casele de chirpici sclipeau voioase sub soarele prietenos.

Satenii voiosi scoteau capul din birtul satesc doar ca sa vada daca n-a picat inca cerul pe ei. Tot satul se pregatea cu ardoare de sezonul mult asteptat al viiturilor. In fiecare an, cu o acuratete de ceas Pobeda, in martie se dadea startul la sezonul de viituri primavara-vara. Nimeni nu stia cu ce sat o sa inceapa si toti satenii sperau ca anul acesta vor lua, in sfarsit, titlul de „Primul sat afectat de viituri in 2009”.

Pregatirile se terminasera de mult; animalele moarte de anul trecut fusesera inlocuite, casele de chirpici reconstruite in albia aceluiasi rau, mai mandre ca niciodata si tot ce le ramanea de facut era sa astepte sa dea primarul si popa startul la evacuare.

Deodata, printre zgomote de sticle, pahare jegoase si alte fenomene auditive specifice locantelor satesti, un murmur ingrijorator razbate. Se aud indemnurile inteleptilor satului „daa baaaa mai taree sa s`auda shi`n spate baaaaa”. La televizor, Adelin Aducatorul de Dezastre anunta cu ingrijorare cod multicolor in toate judetele patriei.

Cu sufletul la gura, satenii asculta stirile despre debitele impresionante ale raurilor din tara, sperand ca paraul Bazdoaca Udului care le ia casele la vale in fiecare an sa nu-i dezamageasca nici anul acesta, mai ales dupa efortul pe care l-au depus sa le reconstruiasca  in exact aceleasi locuri. Ba, mai mult decat atat, chiar lunile trecute au despadurit un versant intreg din calea paraului ca sa aiba suficient lemn de foc ca sa treaca prin iarna.

Deodata, clopotul bisericii incepe sa sune apocaliptic. De afara se aud urlete disperate. Bazdoaca venea din deal furioasa si de 10 ori mai mare ca anul trecut. Ca intr-un scenariu bine regizat, babele satului iau cate-un pui de caine sau pisica intr-o mana, un nou-nascut in cealalta, si se suie pe acoperisuri. Barbatii isi imbraca cizmele, se scutura de aburii alcoolului si incep sa se plimbe agale pe ulitele pe care apa incepea sa siroiasca deja. Cei prea beti ca sa mai poata merge fac pluta pe spate sperand sa-i culeaga la timp jandarmeria salvatoare.

Vacile mugesc si mor, porcii guita si se`nneaca, gainile dau disperate din aripi si cainii uzi schelalaie aberant. Au trecut primele ore de la viitura. Babele de pe acoperisuri termina de facut a 496a cruce si asteapta elicopterele jandarmeriei.

S-a facut lumina. Noaptea viiturii a trecut. Elicopterele si barcile jandarmilor se iau la intrecere cu elicopterele si barcile televiziunilor. Adelin Vestitorul Dezastrelor e in apa pan` la brau si transmite, transmite, transmite. Ultimele babe sunt date jos de pe acoperis. Barbatii se retrag in birtul satesc ce a supravietuit miraculos celei de-a 4a viituri din ultimii 3 ani. In fata paharelelor murdare, rad si discuta, in timp ce baieti de 20-25 de ani de la jandarmerie dau cu lopetile sa le curete curtile inamolite. Ei nu pun mana, ei sunt intelectuali. De la televizor un murmur linistitor se aude: „Cocosatii Glodeni, prima localitate din tara afectata de viituri in anul 2009”. Au castigat, si beau. La Bucuresti se discuta masuri de protectie.

Incepe o noua zi de primavara.

V-am pupat pe portofele, si s-auzim de bine!