Ardeal, alta tara – episodul 2: Gargantua ne invita la masa

by

Dupa cum spuneam si in postarea anterioara, saptamana trecuta am facut nitel couch-surfing pe la Cluj. Pentru cei ce nu sunt familiarizati cu conceptul, couch-surfing e cand ai prieteni prin 10001 orase din tara (unii practica si international) si cand iti vine cheful, ii anunti, si tragi pe dreapta o noapte, doua, trei, la ei acasa (pe canapea, in mod ideal, ca de aia ii zice couch-surfing, dar atata vreme cat ai un acoperis deasupra capului nu mai conteaza pe ce dormi). Reciproca functioneaza la fel – omul sau oama la care ai stat sta la tine cand are treaba prin orasul tau. De data asta „victima” couch-surfingului a fost Anca , veche pretina inca de pe vremea chaturilor pe IRC (mai tineti minte?), care ne-a primit cu bratele deschise pe mine si pe nevasta-mea si ne-a fost si ghida prin Cluj in zilele petrecute acolo. Si, cum turismul, nu-i asa? trece prin stomac, de cateva ori am mancat in oras ca sa nu mai pierdem vremea gatind pe-acasa, ca si-asa aveam putin timp la dispozitie.

N-o sa mint, sunt un gurmand. Mi se intampla des sa mananc doar de placere, nu neaparat de foame, si nimic nu-mi face mai mare placere decat sa experimentez gusturi si arome noi. Insa ce-am trait in Cluj la capitolul mancare…nu prea poate fi descris in cuvinte. Cu ce sa incep? Hai sa-ncep cu marimea portiilor: tind sa cred ca Ardealul a fost populat la un moment dat de o specie de uriasi inruditi cu Gargantua, altfel nu-mi explic portiile absolut gigantice pe care le primesti cand comanzi mancare. Un exemplu relevant: eram in Irish and Music Pub, unde gateste Adi Hadean , bucatar pe care il citesc si admir (ca de la gurmand la gurmand si ca de la bucatar amator la bucatar profesionist). Si-am zis ca nu pot sa trec pe-acolo fara sa mananc ceva, cat de cat. Eram la o masa vreo 5 oameni, printre care si un coleg de la munca care insistase sa vada Ardealul si ne-a dus cu masina pana la Cluj doar pentru asta. Colegu’, foame mare, eu, foame mare, da’ nu de fisticherii gatite, platouri complicate si mai stiu eu ce. Vroiam fiecare ceva sandvis, sa alunece berea mai bine. Noh, si vad in meniu „MARELE Sandwich”, si gandesc, cu gandirea mea romaneasca „eh, o fi 4 felii de paine aruncate una peste alta cu ceva sunca intre ele, da’ merge la o berica”. Colegu’ ocheste un Sandwich’o Ton. Eu, iar gandesc ca o fi o nimica toata buna de pus pe-o masea. La vreo 15-20 de minute dupa comanda, vin sandwichurile…si atunci era sa lesin. Fratilor, Marele Sandwich parea gatit pentru cina lui Gargantua de care faceam vorbire mai sus: o paine lunga de vreo juma’ de metru, taiata in doua, PLINA cu cascaval si feliute de mezel (ceva carnat, cred, n-am putut depista exact, ca era invelit total in cascaval), calda si crocanta…oameni buni, cu rusine va marturisesc, ca eu, marele gurmand, n-am reusit sa mananc decat jumatate din marele sandwich. Cine ma  cunoaste stie ca daca EU n-am putut termina ceva din farfurie, acel ceva era fie de nemancat, fie ENORM. In cazul asta, se aplica varianta 2. Ce sa mai zic de colegu’ cel flamand? „Sandwichul” comandat de el erau de fapt 4 sandwichuri, cu chipsuri langa, si sos. Nici el n-a putut gata tot din farfurie. Si el s-ar fi crucit daca nu era agnostic, uimit de enormitatile din farfurie.

Boon, dupa episodul asta, a doua zi, (probabil din dor de Dambovita), am vrut o shaorma. Si-am intrat intr-o shaormerie-restaurant (adica avea un fel de blat pus pe perete si scaune de bar, si puteai manca acolo. Pentru clujeni: Babylon se cheama, e nou deschisa (asa mi s-a spus) si e la un colt de strada al carui nume nu mi-l amintesc, dar e in centru. Revenind: obisnuit cu cantitatile si preturile de Bucuresti, cer o shaorma mare. Mare greseala…shaorma mare e, acolo, o lipie facuta de ei, taiata in doua, si umpluta pana la refuz cu carne si tot ce vrei tu sa-ti mai puna in ea.  Am mai facut greseala sa cer sos picant; in Bucuresti asta inseamna, de obicei, ketchup picant sau in cel mai bun caz sos de rosii cu ardei iute. In cluj inseamna o pasta brun-roscata facuta din boia iute si naiba mai stie ce, de mi-a luat foc gura. Dar doamne…ce placere a fost s-o mananc…in rastimp, Anca isi luase o shaorma, cica, „mica”…era echivalentul in gramaj al uneia mari din Bucuresti, la doar 6.5 lei…

O alta minunatie clujeana am gasit-o in Manastur, la un fast food din complexul Big. Se cheama Safari si e, cumva, o shaorma, dar carnea e facuta altfel decat o fac cei din Bucuresti, si sosurile parca sunt altfel, si gustul e genial. Pana si lipia are alt gust. Sau poate eram eu asa entuziasmat ca mi se parea ca re-descopar apa calda si reinventez roata la fiecare pas facut prin Cluj🙂 marimea portiei cred ca nu mai trebuie discutata – deja ne-am pus de-acord ca in Cluj portiile sunt facute pentru oameni flamanzi tare🙂

Ca sa n-o mai lungesc inutil, va fac un rezumat: FRATILOR, IN CLUJ SE MANANCA PE SPARTE, BINE SI IEFTIN! Daca as putea sa fac naveta in cluj la fiecare pranz, si apoi sa ma teleportez instant inapoi la munca, as face-o, pe bune! Oamenii aia chiar gatesc cu simt de raspundere! Asa ca pofta mare, clujeni: mancati, mancati, mancati, ca aveti de unde!

Noh, sa ne fie de bine si digestia usoara, v-am tzucat pe portofele, si s-auzim de binie!

Etichete: , , , , , , , , ,

10 Răspunsuri to “Ardeal, alta tara – episodul 2: Gargantua ne invita la masa”

  1. tac'tu Says:

    1. Intr-adevar , se pare ca miticii nu prea zambesc pe strada … fuse Pina (nevasta lu’ Mario) acu’ treizeci si ceva de ani prin Bucale si-mi povestea (acu 25 de ani …) ca a socat-o faptul asta … si o puneam pe seama comunismului … da’ se pare ca nu aia e cauza …
    2. Intr-adevar (vorba lu’ Teal’c…) in Ardeal potolu’ ii mult mai ieftin … tzin minte ce socat erea Marcel acu’ 10 ani cand o ajuns la SV …
    3. Si iara adevar graiesc voua ca in estul Imperiului s-a halit intotdeauna ENORM … spre examplu dimensiunile standard la sarmale KKK fata de cele made by Mitica … sau dimensiunile de la carnatzii Turinger sau Polonezi (de fapt galitzieni…) fatza de omologii din Regat … in fine halba de bere are in Regat 400 ml , iar in Imperiu se mai practica inca recipientul de 1 quart (adeca 1 kil) …

  2. Genialul Says:

    Si eu imi iau Safari cand sunt grabit si mi-e foame. E cu bucatele de carne de pui, cartofi pai, salate si altele (depinde de unde cumperi)…
    foarte bun😀
    Cat referitor la episodul gastronomic, sper ca ati stat bine cu digestia

  3. Manjusri Says:

    Oly, eram convins ca ai mancat in Irish Pub.🙂 Cand merg acolo, nu ma pot abtine sa nu mananc ceva. Asa ca merg pregatit, in sensul ca nu prea mananc in ziua respectiva, ca sa incapa tot.🙂

  4. bastiendarquay Says:

    @tata: explica si tu ca KKK inseamna imparatia chezaro-craiasca, sa nu creada lumea ca suntem de`ai ku-klux klanului :)) cat despre berea la kil…acuma se vinde la metru🙂 adica ti le-aduce pe cate-o tava lunga, in care incap vreo 8-10 halbe, si intinse fac un metru.
    @Genialul: as putea supravietui numai cu safari pe timp nelimitat🙂 e ieftin, satios si buunnnnnnnn! digestia…a fost ok🙂 ca dupa cina m-am dus direct la farmacie si-am luat dicarbocalm🙂
    @Manjusri: pai ala e una din legendele Clujului, cum sa nu mananc acolo? Arata neschimbat de ani de zile. Acolo a fost primul loc unde am aterizat cand am venit in Cluj cu ani in urma…veneam din Arad si mi s-a pus pata sa cobor din tren la Cluj si sa raman acolo cateva zile🙂

  5. Anca Says:

    Apai va mai asteptam cu drag la ferma :)). Sa ii mai vezi pe aia mici cand s-or face mari!

  6. tac'tu Says:

    1. Klan … mishto si … poate UTIL in RRomanica asta invadata de manelari …(pe cine propunem Grand Wizzard ?) realitatea e c-am scapat al treilea K din tastatura … are f’o 5 ani , saraca …
    2. NOTA : Oare cum ar fi un metru liniar de bere DRACULA … presupunand ca mai invii dupa aia (nu pe post de bampir … Doamne-feri …) ?
    … pentru ne-cunoscatori : berea Dracula are 14 grade !!!

  7. Adi Hadean Says:

    Salut. Multumesc peentru vorbele bune:-). Nu mai gatesc in Pub de ceva vreme, decat ocazional. totusi, recomand cu bucurie locul pentru mancarea ieftina, multa si buna (nu neaparat in ordinea asta, sunt zile si zile ca peste tot dar astia-s parametrii dup[ care se ghideaza bucataria de acolo)🙂.

  8. bastiendarquay Says:

    @Adi Hadean: oooo, ce surpriza frumoasa! multam de vizita! Nu stiam ca nu mai gatesti acolo, dar oricum locul este, cum ai spus si tu, foarte prielnic pentru mancaciosi🙂 m-am uitat si peste umar prin farfuriile altor clienti…cred ca au farfurii facute la comanda, zau asa🙂 ca altfel nu-mi explic unde incape atata amar de mancare.

  9. Alex Calcan Says:

    oly aici gresesti, ai zis „Si, cum turismul, nu-i asa? trece prin stomac” Dna. Elena Udrea, ministrul turismului si a dezvoltarii, ar spune ca turismul se face cu avionul, nu stomacul. :)) Asa ca te rog data viitoare cand te duci la cluj sa te duci cu avieonu.

  10. Oly Says:

    @Alex: ma duc, imi dai tu jetu’ tau personal?🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: